Ur astun
Ur astun | |
---|---|
![]() | |
Formula kimikoa | D2O |
SMILES kanonikoa | 2D eredua |
SMILES isomerikoa | [2H]O[2H] |
MolView | 3D eredua |
Konposizioa | deuterio, oxigeno eta hidrogeno |
Mota | ur |
Masa molekularra | 20,023 Da |
Erabilera | |
Rola | antineoplasiko eta radiation protection agent (en) ![]() |
Arriskuak | |
NFPA 704 | |
Identifikatzaileak | |
InChlKey | XLYOFNOQVPJJNP-ZSJDYOACSA-N |
CAS zenbakia | 7789-20-0 |
ChemSpider | 23004 |
PubChem | 24602 |
Gmelin | 41981 |
ChEBI | 97 |
ChEMBL | CHEMBL1232306 |
RTECS zenbakia | ZC0230000 |
DSSTox zenbakia | ZC0230000 |
EC zenbakia | 232-148-9 |
ECHA | 100.029.226 |
MeSH | D017666 |
UNII | J65BV539M3 |
KEGG | D03703 |
PDB Ligand | DOD |
Ur astuna edo deuterio oxigenoa edo D2O, ur arrunta baino hidrogenoren isotopoa den deuterio (edo "hidrogeno astuna") gehiago duen ur mota da[1]. Konposatua da, eta hidrogenoaren ordez deuterioa du. Ur arruntean izaten da, 1/5.000-ko proportzioan, eta izen hori ematen zaio ohikoa baino D2O portzentajea handiagoa duen urari. Erreaktore nuklearretan erabiltzen da moderadore gisa.
Erreferentziak[aldatu | aldatu iturburu kodea]
Kanpo estekak[aldatu | aldatu iturburu kodea]
![]() |
Artikulu hau kimikari buruzko zirriborroa da. Wikipedia lagun dezakezu edukia osatuz. |