Luna Miguel

Wikipedia, Entziklopedia askea
Luna Miguel

Bizitza
Jaiotzako izen-deiturakLuna Miguel Santos
JaiotzaAlcalá de Henares1990eko azaroaren 6a (33 urte)
Herrialdea Espainia
Familia
AmaAna Santos Payán
Ezkontidea(k)Antonio J. Rodríguez  (2009 -  2019)
Bikotekidea(k)
Hezkuntza
HeziketaJuan Carlos Erregea Unibertsitatea
Hizkuntzakgaztelania
frantsesa
Jarduerak
Jarduerakidazlea, poeta, kazetaria eta iritzi-kazetaria
Enplegatzailea(k)Penguin Random House Grupo Editorial (en) Itzuli

IMDB: nm6339749 Twitter: lunamonelle Instagram: lunamonelle Edit the value on Wikidata

Luna Miguel (Alcalá de Henares, Madril, 1990eko azaroaren 6a) poeta, idazlea eta kazetaria da. Gaztelaniaz idazten du. Hainbat sortzaileren lanak itzuli ditu; Marcel Schwob, Cassandra Troyan, Tracy K. Smith eta Arthur Rimbaud-enak

Biografia[aldatu | aldatu iturburu kodea]

Poesia idazten 13 urterekin hasi zen, eta 29rekin, sei poesia liburu, bi saiakera eta eleberri bat zituen idatziak.[1]. Sare sozialetan ekintzailea da. Bartzelonan dihardu edizio eta kazetari lanetan. 2012tik PlayGround aldizkari digitala idatzi eta editatu du.[2]​ Bere jardunaren bidez, urte luzez isilpean egon diren andre idazleei argia emateko baliatu nahi du Luna Miguelek egun duen bozgorailua.

Lanak[aldatu | aldatu iturburu kodea]

Poesia[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • Estar enfermo, Córdoba, La Bella Varsovia, 2010, 80 or. ISBN .
  • Poetry is not dead, Madrid, DVD, 2010; edición corregida en La Bella Varsovia, 2013, 69 or. ISBN .
  • Pensamientos estériles, Madrid, Cangrejo Pistolero, 2011, 90 or. ISBN.
  • La tumba del marinero, Córdoba, La Bella Varsovia, 2013.
  • Los estómagos, 2015.
  • El arrecife de las sirenas, 2017.
  • Poesía masculina, Córdoba: La Bella Varsovia, 2021.

Poesiaren antologia[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • Tenían veinte años y estaban locos, Córdoba, La Bella Varsovia, 2011.
  • Sangrantes, Madrid, Origami, 2013.
  • Vomit, Córdoba, La Bella Varsovia, 2013.
  • Serial, Ana Santosekin lankidetzan. Almería, El Gaviero, 2014.
  • Mil novecientos violeta, Almería, El Gaviero, 2015.

Narrazioa[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • Exhumación, Antonio J. Rodríguez-ekin batera. Madrid, Alpha Decay, 2010.
  • Buganvilla, en Cuadernos de medusa, Málaga: Amor de Madre, 2018.
  • El fin del mundo, en Ya no recuerdo qué quería ser de mayor, Barcelona: Temas de Hoy, 2019.
  • Jugo, en (h)amor húmedo, Madrid: Continta me tienes, 2020.

Saiakera[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • El dedo. Emakumeen masturbazioari buruzko oharrak. Capitán Swing, 2016. [3]
  • El coloquio de las perras, Capitán Swing, 2019.[4]
  • Caliente. Bartzelona, Lumen, 2021.[5]

Eleberria[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • El funeral de Lolita, Bartzelona, Lumen, 2018.[6]

Antzerkia[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • Ternura y derrota, Madrid: CNTC, 2021.

Haur literatura[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • Hazme volar, Barcelona: La Galera, 2019.

Sariak[aldatu | aldatu iturburu kodea]

2010ean Poesía Hermanos Argensola irabazi zuen Poetry is not Dead lanagatik.[7]

Erreferentziak[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  1. Eslava, Ane. ««Gorputza metaforen mapa amaigabe bat da»» Berria (Noiz kontsultatua: 2020-06-25).
  2. https://web.archive.org/web/20190511002559/https://www.playgroundmag.net/autor/Luna-Miguel_22359691
  3. «El dedo de Luna Miguel» VEIN Magazine 2016-03-16 (Noiz kontsultatua: 2020-06-25).
  4. (Gaztelaniaz) El 30.12.2019; comentado, Patrocinio ha. (2019-12-29). «‘Coloquio de perras’: Luna Miguel homenajea a 12 escritoras» EL ASOMBRARIO & Co. (Noiz kontsultatua: 2020-06-25).
  5. (Gaztelaniaz) «Luna Miguel: “Parece que una sólo se realiza en lo sexual con el Satisfyer: yo creo en los libros”» El Español 2021-01-14 (Noiz kontsultatua: 2021-02-03).
  6. (Gaztelaniaz) «El funeral de Lolita», de Luna Miguel – A golpe de letra. (Noiz kontsultatua: 2020-06-25).
  7. (Gaztelaniaz) «LUNA MIGUEL, POETRY IS NOT DEAD: AULLIDOS DESCONSTRUCTIVOS» www.escritores.org (Noiz kontsultatua: 2020-06-25).

Kanpo estekak[aldatu | aldatu iturburu kodea]