Hexametilendiamina
Itxura
| Hexametilendiamina | |
|---|---|
| Formula kimikoa | C6H16N2 |
| SMILES kanonikoa | 2D eredua |
| MolView | 3D eredua |
| Konposizioa | Nitrogeno eta karbono |
| Mota | konposatu kimiko |
| Ezaugarriak | |
| Dentsitatea | 0,84 g/cm³ |
| Fusio-puntua | 42 ℃ 41 ℃ 41,5 ℃ |
| Irakite-puntua | 205 ℃ (101,325 kPa) |
| Masa molekularra | 116,131 Da |
| Arriskuak | |
| NFPA 704 | |
| Flash-puntua | 93 ℃ |
| Identifikatzaileak | |
| InChlKey | NAQMVNRVTILPCV-UHFFFAOYSA-N |
| CAS zenbakia | 124-09-4 |
| ChemSpider | 13835579 |
| PubChem | 16402 |
| Reaxys | 1098307 |
| Gmelin | 39618 |
| ChEBI | 2578 |
| ChEMBL | CHEMBL303004 |
| NBE zenbakia | 2280 |
| RTECS zenbakia | MO1180000 |
| ZVG | 14670 |
| DSSTox zenbakia | MO1180000 |
| EC zenbakia | 204-679-6 |
| ECHA | 100.004.255 |
| CosIng | 83542 |
| Human Metabolome Database | HMDB0244244 |
| UNII | ZRA5J5B2QW |
| PDB Ligand | 16D |
Hexametilendiamina[1] edo 1,6-hexanodiamina C6H16N2 formula duen diamina da. 1,6-hexanodiamina kristal edo hauts horixka gisa agertzen da. Konposatu egonkorra, higroskopikoa eta sukoia da. Bateraezina da agente oxidatzaile indartsuekin, azido indartsuekin eta material organikoekin. Lehen aldiz Theodor Curtiusek deskribatu zuen.[2] Konposatu hori lortzeko, adiponitriloa hidrogenatzen dute, honako erreakzioaren arabera:
- NC(CH2)4CN + 4 H2 → H2N(CH2)6NH2
Erreferentziak
[aldatu | aldatu iturburu kodea]- ↑ Euskalterm: [Hiztegi terminologikoa] [2009]
- ↑ (Alemanez) Curtius, Theodor; Clemm, Hans. (1900). «Synthese des 1,3-Diaminopropans und 1,6-Diaminohexans aus Glutarsäure resp. Korksäure» Journal für praktische Chemie 62 (2): 189–211..
Kanpo estekak
[aldatu | aldatu iturburu kodea]| Artikulu hau kimikari buruzko zirriborroa da. Wikipedia lagun dezakezu edukia osatuz. |