1984ko 1 Formulako denboraldia

Wikipedia, Entziklopedia askea

Palmaresa[aldatu | aldatu iturburu kodea]

Gidari txapelduna: Niki Lauda McLaren-TAG taldearekin

Talde txapelduna: McLaren-TAG Lauda eta Prost gidariekin

Denboraldiko podiumak[aldatu | aldatu iturburu kodea]

Noiz Sari Nagusia Irabazlea Bigarrena Hirugarrena
martxoak 25 Brasil Alain Prost Keke Rosberg Elio de Angelis
apirilak 7 Hego Afrika Niki Lauda Alain Prost Derek Warwick
apirilak 29 Belgika Michele Alboreto Derek Warwick René Arnoux
maiatzak 6 San Marino Alain Prost René Arnoux Elio de Angelis
maiatzak 20 Frantzia Niki Lauda Patrick Tambay Nigel Mansell
ekainak 3 Monako Alain Prost Ayrton Senna René Arnoux
ekainak 17 Kanada Nelson Piquet Niki Lauda Alain Prost
ekainak 24 Detroit Nelson Piquet Elio de Angelis Teo Fabi
uztailak 8 Dallas Keke Rosberg René Arnoux Elio de Angelis
uztailak 22 Britania Handia Niki Lauda Derek Warwick Ayrton Senna
agorrilak 5 Alemania Alain Prost Niki Lauda Derek Warwick
agorrilak 19 Austria Niki Lauda Nelson Piquet Michele Alboreto
agorrilak 26 Herbehereak Alain Prost Niki Lauda Nigel Mansell
irailak 9 Italia Niki Lauda Michele Alboreto Riccardo Patrese
urriak 7 Europa Alain Prost Michele Alboreto Nelson Piquet
urriak 21 Portugal Alain Prost Niki Lauda Ayrton Senna
Munduko txapelketa 1984 Niki Lauda Alain Prost Elio de Angelis


Gidarien sailkapena[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • 1.a - 72 puntu - Niki Lauda
  • 2.a - 71,5 puntu - Alain Prost
  • 3.a - 34 puntu - Elio de Angelis
  • 4.a - 30,5 puntu - Michele Alboreto
  • 5.a - 29 puntu - Nelson Piquet
  • 6.a - 27 puntu - René Arnoux
  • 7.a - 23 puntu - Derek Warwick
  • 8.a - 20,5 puntu - Keke Rosberg
  • 9.a - 13 puntu - Ayrton Senna
  • 10.a - 13 puntu - Nigel Mansell
  • 11.a - 11 puntu - Patrick Tambay
  • 12.a - 9 puntu - Teo Fabi
  • 13.a - 8 puntu - Riccardo Patrese
  • 14.a - 5 puntu - Jacques Laffite
  • 15.a - 5 puntu - Thierry Boutsen
  • 16.a - 3 puntu - Eddie Cheever
  • 17.a - 3 puntu - Stefan Johansson
  • 18.a - 3 puntu - Andrea de Cesaris
  • 19.a - 2 puntu - Piercarlo Ghinzani
  • 20.a - 1 puntu - Marc Surer

Taldeen sailkapena[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  • 1.a - 143,5 puntu - McLaren-TAG (Lauda eta Prost)
  • 2.a - 57,5 puntu - Ferrari (Alboreto eta Arnoux)
  • 3.a - 47 puntu - Lotus-Renault (De Angelis eta Mansell)
  • 4.a - 38 puntu - Brabham-BMW (Piquet eta Fabi)
  • 5.a - 34 puntu - Renault (Tambay eta Warwick)
  • 6.a - 25,5 puntu - Williams-Honda (Rosberg eta Laffite)
  • 7.a - 16 puntu - Toleman-Hart (Senna eta Johansson)
  • 8.a - 11 puntu - Alfa-Romeo (Patrese eta Cheever)
  • 9.a - 3 puntu - Arrows-Ford eta Arrows-BMW (Boutsen eta Surer)
  • 10.a - 3 puntu - Ligier-Renault (De Cesaris)
  • 11.a - 2 puntu - Osella-Alfa-Romeo (Ghinzani)



Kanpo estekak[aldatu | aldatu iturburu kodea]


Kirola Artikulu hau Kirolari buruzko zirriborroa da. Wikipedia lagun dezakezu edukia osatuz.