Erromanikoa Katalunian
Erromanikoa Katalunian hainbat adibidetan topatu daiteke, Pirinio aldeko baselizak izanda arlo artistiko honetan jatorrizko iturririk emankorrenak. Azken mendean, ordea, Bartzelonako Kataluniako Arte Museoan bildu dituzte pieza gehienak.
Artikulu honetan eskualdeka agertuko dira tenplu erromaniko nagusiak.
Adibideak eskualdeka[aldatu | aldatu iturburu kodea]
Alt Empordà[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Pere de Rodes (El Port de la Selva).
- Sant Miquel de Fluviàko monasterioa.
Alta Ribagorça[aldatu | aldatu iturburu kodea]
La Vall de Boi udalerrian herrialde osoko adibiderik ospetsuenetarikoak ditugu ondorengo eliza hauetan:
- Sant Feliu eta Sant Salvador de Barruera.
- Santa Maria de Cardet
- Santa Maria de Cóll
- Nativitat eta Sant Quirc de Durro.
- Sant Llorenç de Saraís.
- Santa Eulàlia eta Sant Cristòfol d'Erill la Vall.
- Sant Joan de Boí eta Sant Pere de Boí
- Santa Maria, Sant Climent, Sant Martí eta Sant Quirc de Taüll.
Alt Urgell[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Santa Maria de La Seu d'Urgell.
Bages[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Vicenç de Cardona
Berguedà[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Jaume de Frontanyà
- Sant Llorenç (Guardiola de Berguedà)
Garrotxa[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Pere de Besalú.
Gironès[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Pere Galligants monasterioa (Girona).
- Gironako katedralaren osagai batzuk.
Osona[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Viceko katedralaren osagai batzuk.
Pallars Sobirà[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Alinseko elizak.
- Alt Àneu: Sant Just i Sant Pastor de Son eta Sant Joan d'Isil.
- Baix Pallars: Gerri de la Sal.
- Esterri de Cardós: Sant Pere i Sant Pau.
- La Guingueta d'Àneu: Sant Pere de Burgal eta Santa Maria d'Àneu.
- Llavorsí: Sant Serní eta Sant Bartomeu de Baiasca.
- Rialp: Sant Iscle i Santa Victoria de Surp.
- Vall de Cardós: Santa María de Ribera de Cardós.
Ripollès[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Cristòfol de Beget (Camprodon).
- Sant Joan de les Abadesseseko monasterioa.
- Santa Maria de Ripoll.
Rosselló[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Santa Eulàlia d'Elnako katedrala.
Solsonès[aldatu | aldatu iturburu kodea]
Tarragonès[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Tarragonako katedralaren osagai batzuk.
Val d'Aran[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Nostra Senyora de la Purificació (Bossost).
- Sant Miquel de Vielha.
- Sant Andreu de Salardú.
- Santa Maria d’Arties.
- Santa Eulàlia d’Unha.
Vallès Occidental[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- Sant Cugat del Vallèseko monasterioaren klaustroa.
- Sant Llorenç del Munt monasterioa (Matadepera).
Artistak[aldatu | aldatu iturburu kodea]
Erromanikoaren artista kataluniar nabarmenak ditugu, besteak beste, Arnau Cadell, Mestre de Cabestany, Pere de Coma eta Ramon de Bianya. Margolarien artean, bestela, Mestre de la conquesta de Mallorca, Mestre de Lluçà, Mestre de Pedret, Mestre de la Sala Capitular de Sixena, Mestre de Soriguerola, Mestre de Taüll eta Mestre del Judici Final.
Azpimarratzekoa da beste alde batetik Lleidako Eskola, 1149 inguruan Al Andaluseko artisau taldea izan zena eta, hiriko konkistaren ostean, eraikin kristauak dekoratzen lagundu zutenak. Batez ere Lleidako Seu Vellaren ateen eta Tàrrega eta Agramunteko atarien dekorazioan parte hartu zuten.
Azkenik, Ribagorçako Atelierrak eskualde hartan lan egin zuen XIII. mendean, eta euren lan ezagunak dira Gia, Cardet eta Sant Climent de Taülleko antependium-ak.
Kanpo estekak[aldatu | aldatu iturburu kodea]
- (Katalanez)(Gaztelaniaz)Kataluniako Erromanikoa
- (Katalanez)"Joies romàniques amagades en l'entorn natural dels Pirineus"