Deşteaptă-te, române!

Wikipedia, Entziklopedia askea
Desteapta-te, romane!» orritik birbideratua)
Deşteaptă-te, române!
Jatorria
Argitaratze-data1848
IzenburuaDeșteaptă-te, române!
Ezaugarriak
Hizkuntzaerrumaniera
Tonoami minor
Egile-eskubideakjabetza publiko
HitzakAndrei Mureșanu (en) Itzuli
Bestelako lanak
MusikagileaAnton Pann (en) Itzuli

Deşteaptă-te, române! (euskaraz: «Altxa, errumaniar!») Errumaniako ereserki nazionala da 1989 urtetik. Gertuko Moldaviako ereserkia ere bitan izan da, 1917-1918 artean eta 1991-1994 artean.

Musika[aldatu | aldatu iturburu kodea]

Gheorghe Ucenescuk aukeratutako abesti herrikoia da.

Hitzak[aldatu | aldatu iturburu kodea]

Andrei Mureşanuk idatzi zuen 1848ko Iraultzaren garaietan.

Ereserki hamaika estrofa izan arren, abestean 1. eta 2., edo 1., 2., eta 4. baino ez dira abesten.

Errumanieraz[aldatu | aldatu iturburu kodea]

1
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
2
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
3
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
4
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.
5
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
6
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
7
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
8
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
9
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
10
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
11
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.

Antzinako ereserkiak[aldatu | aldatu iturburu kodea]

  1. Trăiască Regele (bizitza luzea erregeari) (1866-1948)
  2. Zdrobite cătuşe (eskuburdinak hautsiak) (1948-1953)
  3. Te slăvim, Românie (goresten zaituztegu Errumania)(1953-1977)
  4. Trei culori (hiru kolore) (1977-1989)
  5. Deşteaptă-te, române! (altxa, errumaniar) (1989-gaur egun)



Kanpo estekak[aldatu | aldatu iturburu kodea]